Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) Cadrul legal

Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) a luat fiinţă prin Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, având drept cadru de organizare şi funcţionare reglementările Hotărârii nr. 17/16 mai 2000 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a CNSAS.
Au urmat o serie de etape intermediare care au modificat traiectoria instituţiei, aducând noi reglementări din punct de vedere legislativ:
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 149/10.11.2005 privind unele măsuri pentru asigurarea continuităţii activităţii CNSAS, publicată în Monitorul Oficial nr. 1008/14.11.2005;
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16 din 22.02.2006 pentru modificarea şi completarea Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, publicată în Monitorul Oficial nr. 182/2006.
Actualul cadru legislativ pe baza căruia funcţionează C.N.S.A.S. este dat de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182/10.III.2008 şi adoptată ca urmare a Deciziei nr. 51 din 31 ianuarie 2008, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este o autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului.
Instituţia funcţionează la nivel naţional ca structură unică şi este condusă de un Colegiu compus din 11 membri numiţi de Parlamentul României.
În virtutea atribuţiilor pentru care a fost creat, C.N.S.A.S. asigură:
– accesul la propriul dosar întocmit de Securitate şi deconspirarea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia;
– accesul la informaţiile de interes public privind calitatea de lucrător al Securităţii în cazul candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European (Preşedintele României, deputaţi şi senatori, membrii guvernului, secretarii de stat, prefecţi, primari ş.a.m.d.) Aceste informaţii sunt accesibile la cerere presei scrise şi audiovizuale, partidelor politice, O.N.G.-urilor precum şi instituţiilor publice. Pentru persoanele care candidează la funcţii publice există obligativitatea unei declaraţii pe proprie răspundere privind colaborarea cu fostele instituţii represive, declaraţie care este ulterior coroborată cu verificările efectuate din oficiu de C.N.S.A.S.
– publicarea informaţiilor şi a documentelor cu privire la activitatea, structura şi componenţa Securităţii, care atestă implicarea acesteia şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în săvârşirea unor fapte împotriva vieţii, integrităţii fizice sau psihice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
– organizarea şi desfăşurarea activităţilor formativ-educative şi sprijinirea cercetărilor prin conferinţe şi expoziţii, derularea unor programe educaţionale, publicarea de studii ştiinţifice, monografii, colecţii de documente, în vederea cunoaşterii trecutului României între 1945-1989 şi consemnării istorice a activităţilor represive ale regimului comunist;
– publicarea documentelor cu privire la cazurile neelucidate de decese sau de dispariţii urmare a acţiunilor Securităţii şi sesizarea organelor de cercetare penală, atunci când este cazul ;
– accesul cercetătorilor acreditaţi de Colegiul C.N.S.A.S. la documentele şi informaţiile cu privire la structura, componenţa, metodele şi activităţile Securităţii;
– accesul Comisiei pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă din cadrul Ministerului Justiţiei la copiile certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva C.N.S.A.S. De această prevedere beneficiază persoanele care au fost condamnate din motive politice, care au suferit măsuri administrative abuzive sau care au întreprins acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România după 1945;
– accesul persoanelor interesate la copiile certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva C.N.S.A.S. care fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2000 privind « Crucea Comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste ».

Cerere de acces la dosarul de urmărire. Primul pas. 1998

Dan Culcer
Ziarist
Președintele Asociației
Ziariștilor români Vest
Vice–președinte al
Comitetului de legătură
pentru solidaritatea
cu țările Europei de Est
www.colisee.org

5 square Saint-Just
78280 GUYANCOURT
Tél. 01 40 40 85 37 (bureau)
Tél. 01 3043 16 77(privé)

E-mail : dculcer@teaser.fr

În atenția
Dlui Ministru de Interne.

Guyancourt, 19 iulie 1998

Stimate domnule Ministru,

Am citit într–o carte intitulată «Cartea albă a securității», capitolul «Istorii literare și artistice 1969–1989», p. 355–356, un mesaj în care este vorba despre mine, semnat de maiorul Măierean Vasile, datat 11 noiembrie 1986, adresat Securității județului Mureș.
Mesajul face referință la un dosar nr. 10 966, vol. 26, f. 223.
La acea dată eram redactor al revistei Vatra din Tg. Mureș, ziarist și scriitor.

Vă rog să binevoiți a–mi comunica în ce mod pot avea acces la conținutul paginilor care mă privesc din acest dosar sau din orice alt dosar care face referințe la viața mea personală sau la activitatea mea profesională, deținut în arhivele Ministerului de Interne, ale SRI sau ale fostei Securități, cum pot obține fotocopii și care este situația privind accesul liber la dosarul personal constituit de fosta Securitate.

Sunt pe cale să editez jurnalul meu de scriitor din acea perioadă și informațiile din aceste pagini de dosar pot completa util notele de subsol ale jurnalului.
În așteptarea răspunsului Dv., vă rog să primiți expresia deosebitei mele considerațiuni.

Dan Culcer


Întârzierea acestui demers se explică ușor. Deși nerăbdarea mea era mare. Dar nu aveam bani să călătoresc în România. Ca să aflu informațiile pe baza cărora am conceput această scrisoare trebuia să pot consulta Cartea albă a Securității, de negăsit în Franța, unde locuiam și atunci. Criticul literar Ștefan Borbely, de care mă legau relații de prietenie și încredere din perioada finală a vieții mele la Târgu Mureș (1980-1987) îmi comunicase prin poștă copiile paginilor în care se reproduceau documente din ceea ce aflam că se numea Dosarul Eterul (urmărirea cetățenilor români suspecți că ar avea contacte nedeclarate cu redactori ai postului de radio Europa Liberă). Ziarul România liberă publicase alte pagini din același dosar, care însă, deși eram suspect, mă indicau și ca fostă sursă, specializată în furnizarea de informații privind relațiile cu cetățeni și prieteni din HELGA (nume de cod pentru HUngaria).
Această poveste va fi evocată de mine ulterior. Merită să folosesc și notele mele personale din Jurnalul unui vulcanolog, în curs de transcriere, texte care vor completa ceea ce Securitatea a arhivat din viața mea, a colegilor și prietenilor, - nu toți colegii mi-au fost prieteni și nu toți prietenii mi-au fost colegi, a celor apropiați mie.