Treceți la conținutul principal

Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) Cadrul legal

Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) a luat fiinţă prin Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, având drept cadru de organizare şi funcţionare reglementările Hotărârii nr. 17/16 mai 2000 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a CNSAS.
Au urmat o serie de etape intermediare care au modificat traiectoria instituţiei, aducând noi reglementări din punct de vedere legislativ:
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 149/10.11.2005 privind unele măsuri pentru asigurarea continuităţii activităţii CNSAS, publicată în Monitorul Oficial nr. 1008/14.11.2005;
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16 din 22.02.2006 pentru modificarea şi completarea Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, publicată în Monitorul Oficial nr. 182/2006.
Actualul cadru legislativ pe baza căruia funcţionează C.N.S.A.S. este dat de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182/10.III.2008 şi adoptată ca urmare a Deciziei nr. 51 din 31 ianuarie 2008, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este o autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului.
Instituţia funcţionează la nivel naţional ca structură unică şi este condusă de un Colegiu compus din 11 membri numiţi de Parlamentul României.
În virtutea atribuţiilor pentru care a fost creat, C.N.S.A.S. asigură:
– accesul la propriul dosar întocmit de Securitate şi deconspirarea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia;
– accesul la informaţiile de interes public privind calitatea de lucrător al Securităţii în cazul candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European (Preşedintele României, deputaţi şi senatori, membrii guvernului, secretarii de stat, prefecţi, primari ş.a.m.d.) Aceste informaţii sunt accesibile la cerere presei scrise şi audiovizuale, partidelor politice, O.N.G.-urilor precum şi instituţiilor publice. Pentru persoanele care candidează la funcţii publice există obligativitatea unei declaraţii pe proprie răspundere privind colaborarea cu fostele instituţii represive, declaraţie care este ulterior coroborată cu verificările efectuate din oficiu de C.N.S.A.S.
– publicarea informaţiilor şi a documentelor cu privire la activitatea, structura şi componenţa Securităţii, care atestă implicarea acesteia şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în săvârşirea unor fapte împotriva vieţii, integrităţii fizice sau psihice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
– organizarea şi desfăşurarea activităţilor formativ-educative şi sprijinirea cercetărilor prin conferinţe şi expoziţii, derularea unor programe educaţionale, publicarea de studii ştiinţifice, monografii, colecţii de documente, în vederea cunoaşterii trecutului României între 1945-1989 şi consemnării istorice a activităţilor represive ale regimului comunist;
– publicarea documentelor cu privire la cazurile neelucidate de decese sau de dispariţii urmare a acţiunilor Securităţii şi sesizarea organelor de cercetare penală, atunci când este cazul ;
– accesul cercetătorilor acreditaţi de Colegiul C.N.S.A.S. la documentele şi informaţiile cu privire la structura, componenţa, metodele şi activităţile Securităţii;
– accesul Comisiei pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă din cadrul Ministerului Justiţiei la copiile certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva C.N.S.A.S. De această prevedere beneficiază persoanele care au fost condamnate din motive politice, care au suferit măsuri administrative abuzive sau care au întreprins acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România după 1945;
– accesul persoanelor interesate la copiile certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva C.N.S.A.S. care fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2000 privind « Crucea Comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste ».

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DUI "DINU" = Dan Culcer. Volumul 3 din Arhiva CNSAS

===Continuare================================== REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA MINSITERUL DE INTERNE ARHIVA FOND INFORMATIV DOSAR NR.101 817 VOL. NR.3 16505/3 NOTĂ Soţia lui „DINU” i-a relatat lui PETRESCU DAN din Iaşi, str. Sf. Atanasie 13 următoarele : „Dragii noştri, aşa cum ne-am aşteptat (dar, de, n-am crezut pînă n-am văzut) marele prozator M. Sin a fost în 01.03.1985 numit adjunct la „Vatra” mai precis : secretar general de redacţie ! Activitate pe care DAN o profesează în mod continuu, gratuit, de 3 ani şi pe care a făcut-o şi la începuturile revistei. Pe cînd M.S. în afară de bîrfă, ranchiuni, etc. altceva nu „practică”. In fine. A fost o şedinţă „furtunoasă” cu tovii de la partid de instalare. Dan şi-a spus deschis părerea. Ceilalţi au tăcut cu privirea-n pămînt, tovarăşa (de la propagandă) a zis unele, M.S. a zis că „asta-i treabă de tribunal”. Dan e afectat de faptul că nici măcar nu s-a discutat cu el despre înfiinţarea acestui post, nici măcar nu s-a pomenit că el face munc

Nicolae Mihoc, actor, candidat PD-L, informator al Securității în 1987

Nicolae Mihoc, actor, candidat la alegerile europarlamentare din 2009, informator în 1987 Publicaţi postare În cadrul cercetărilor privind dosarul meu de urmărire informativă (DUI), la cererea mea de a se deconspira informatorii care au participat la urmărirea mea, direct sau indirect, printr-o adresă trimisă de Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securității, datată 28 aprilie 2009, mi se comunică deconspirarea identității informatorului MARCEL POPA, în persoana numitului MIHOC Nicolae, născut la 8 iunie 1965 în Hășmaș, județul Arad, fiul lui Nicolae și al Elenei. La o primă vedere, numele nu-mi spunea nimic. Am crezut că este vorba de o greșeală. Dar știind că Direcția de investigații a CNSAS este profesionistă, vigilentă și circumspectă în producerea unor astfel de deconspirări, am reluat totuși lectura dosarului meu. Am găsit astfel numele conspirativ Marcel Popa ca sursă a unei note din 1987 prin care se preciza zvonul, relansat de fostul meu coleg de redacție,

Ședință de partid la Vatra, 1986. Proces-verbal vărsat la DUI

Dan Culcer publică procesul verbal al unei ședințe de partid în cadrul redacției revistei Vatra, 1986, precum și alte documente conexe. Ele descriu destul de bine atmosfera din redacție înainte și după moartea lui Romulus Guga. Dar nu numai. Secretarul organizației de bază PCR de la Vatra, al treilea în ordine cronologică de la înființarea revistei în mai 1971, după Atanasie Popa și Cornel Pogăceanu, era prozatorul Mihai Sin, cu care, după o relație care ne păruse amândurora că ar fi prietenie trainică, o prietenie lungă, mă aflam în conflict. Au ieșit la iveală de-a-lungul timpului nepotriviri și tensiuni, păstrate la rece o vreme, aparent brusc devenite fierbinți, sursa unora fiind diferențele de clasă, cu implicațiile lor, de la nivelul cultural diferit, a cărui bază era reprezentată în cazul meu de o casă unde exista o bibliotecă mare înaintea de nașterea mea, până la istoria familială unde genealogia strămoșilor mei maramureșeni, deși nobili de opincă, mi-era cunoscută până la m